Tipuri de montaj în ramă (II)

Dacă mai ții minte, săptămâna trecută ți-am povestit tot  ce știm despre tipurile de montaj în ramă cu aderare completă și cu aderare parțială, care se pretează lucrărilor mai puțin costisitoare, dar cu o valoare sentimentală mare. Dacă nu mai ții minte, îți poți reîmprospăta memoria aici!

Astăzi, după cum am promis în articolul precedent, vă vom vorbi despre tehnica specifică stradelelor de arhivare—tehnica uscată— și despre cele mai utilizate tipuri de montaj în ramă folosite în atelierul nostru: montajul sandviș și montajul cu balama.

Ce sunt standardele de arhivare?

Lucrările pe care le înrămăm cel mai des în atelierul nostru sunt originale. Pentru că de multe ori obiectul înrămării are o vechime sau valoare ridicată, ne-am adaptat standardele de lucru în acord cu „tiparele” a două nivele de înrămare: Nivelul de Conservare și Nivelul Muzeal. În aceste cazuri, comenzile trebuie manipulate cu ajutorul unor materiale și tehnici speciale, potrivite standardelor de arhivare.

Termenul de arhivare este folosit pentru tehnicile speciale de protejare a lucrărilor de artă, a artefactelor și documentelor împotriva degradării cauzate de trecerea timpului sau a factorilor de mediu. Cele mai multe tehnici de arhivare se adresează lucrărilor de artă, fotografiilor și documentelor, toate aceste obiecte având în comun o reprezentare grafică sau imprimată pe o suprafață de hârtie – o suprafață fragilă. De aceea, conform standardelor de lucru contemporane de arhivare, montarea unui obiect destinat înrămării folosind o metodă de fixare ireversibilă este strict interzisă. Iar noi ne conformăm de bunăvoie!

Tehnica uscată

Tehnica uscată, numit în termeni profesioniști dry mount, este cea mai utilizată tehnică de montaj folosită la Rămăria. Tehnica uscată se încadrează în categoria tipurilor de montaj cu aderare parțială și implică utilizarea unui adeziv care se activează pe bază de apă, iar procesul este 100% reversibil.

Dry mount-ul este o tehnică avansată de fixare a lucrărilor și este dificil de stăpânit. Din acest motiv, puține ateliere din România utilizează această tehnică. Cel mai mare risc îl prezintă tocmai umiditatea din pasta adezivă utilizată, care poate afecta lucrarea de artă în moduri imprevizibile, cum ar fi schimbarea temporară a dimensiunii, formei și a suprafeței lucrării sau, în unele cazuri, a plăcii de montaj. De asemenea, poate afecta permanent tușele de acuarelă, de ulei și de cerneală aplicate pe hârtie sau carton și vor distruge cu siguranță lucrări realizate în cărbune sau cărbune sau pastel dacă lucrările sunt lăsate pe mâna unui începător.Secretul acestei tehnici este obținerea consistenței optime a adezivului. Din fericire, noi am reușit să o îmblânzim cu mult timp în urmă și a devenit tehnica noastră preferată, pe care o punem în aplicare de fiecare dată în care vom opta pentru realizarea unui montaj sandviș sau un montaj cu balama.

Montajul sandviș

Montajul sandviș este cel metoda de fixare la care apelăm cel mai des când trebuie să înrămăm o lucrare ce urmează a fi expusă.  Avem deja un întreg articol despre înrămarea de nivel muzeal, care ilustrează (la propriu) întreg procesul de montaj sandviș. Dacă vrei să afli mai multe, apasă aici!

Pentru a înțelege mai bine cum aplicăm tehnica uscată și implicațiile sale atunci când realizăm un montaj sandviș, trebuie să ne raportăm la un singur și principal factor: consistența pastei adezive. Consistența amestecului obținut diferă în funcție de preferințele de lucru ale rămarului. Unii preferă să aplice adezivul în straturi groase și dense, alții aleg să îl întindă în straturi uniforme cu ajutorul unei bucăți subțiri de carton, iar alții mai chițibușari – așa ca noi – aplică pasta milimetric, în straturi subțiri,cu ajutorul unei pensule. Pentru că utilizăm această metodă de ceva vreme, putem spune că se poate obține o fixare puternică și cu mai puțină pastă.

 

 

După ce obținem consistența dorită, distribuim uniform pasta obținută pe suprafața passpartout-ului și fixăm lucrarea. În cazul în care hârtia este foarte subțire, este posibil ca suprafața lucrării să se vălurească. Pentru a-i reda forma inițială, vom nivela hârtia cu ajutorul unui aerograf. După ce aplicăm pasta, lucrarea ar trebui să fie așezată în montură, presând dinspre centru spre colțuri. Vom continua prin a acoperi lucrarea cu o foaie de hârtie Kraft, aplatizând-o din centru spre exterior.

 

 

Ce este important de reținut despre montajul sandviș este că pentru, realizarea sa, lucrarea va fi presată între geamul de stilă și spatele cadrului ramei. Astfel, lucrarea de artă va părea că plutește fără distanțiere și fără efectul de umbră caracteristic montajului flotor.

Montajul cu balama

Vom alege montajul pe un suport cu balama atunci când înrămăm lucrări de artă și fotografii originale și print-uri sau postere în ediție limitată. Acest tip de suport se realizează în funcție de dimensiunile specifice fiecărei lucrări de artă. Și de această dată vom utiliza doar materiale de arhivare pentru realizarea ramei tale.

Montajul pe un suport cu balama—sau „hinge mount” în jargon rămăresc—se referă la suportul de care vom suspenda lucrarea de artă cu ajutorul ajutorul unor balamale făcute din bandă de conservare. Montajul cu balama este o tehnică montaj superioară, care respectă toate cerințele de conservare și arhivare a operelor de artă. După cum spuneam și mai sus, banda adezivă folosită nu conține acizi, iar procesul de aderare a lucrării este unul reversibil!

Balama „T”

Cea mai comună metodă de realizare a unei balamale din adeziv de conservare este balamaua „T”. Folosim acest tip de balama atunci când fereastra passepartout-ului este mai mică decât lucrarea pe care dorim să o înrămăm, astfel încât marginile fereastrei passepartout-ului să se suprapună peste marginile suprafeței lucrării.

 

 

 

 

Pentru a realiza o balama T, vom începe prin a aplica o fâșie de bandă adezivă pe marginea superioară a lucrării, pe verticală. Jumătate din fâșia de bandă adezivă este lipită de partea din spate a lucrării, iar cealaltă jumătate de spatele passepartout-ului. Vom aplica apoi cea de-a doua fâșie pe passepartout, perpendicular pe prima fâșie, pentru a completa priza celor două benzi.

 

 

Lucrarea nu trebuie niciodată „tapetată” pe toate margini cu adeziv și nici prinsă în părțile din lateral ori de partea de jos. Vom fixa lucrarea în partea de sus a decupajul ferestrei passepartout-ului.  Pașii de mai sus, pe care îi urmăm de fiecare dată când vrem să realizăm un montaj cu balama „T”, îi urmăm din două motive mari și late. În primul rând, dorim să protejăm lucrarea și, de aceea, vom minimaliza cantitatea de adeziv pe care o vom aplica pe suprafața sa. În al doilea rând, hârtiei îi place să respire, adică se extinde și se contractă pentru că absoarbe și eliberează umiditatea.

 Dacă nu dorești să acoperi întreaga suprafață a hârtiei cu adeziv, respectiv să o cașerezi—dacă este vorba de o lucrare de artă, noi cu siguranță nu o vom face—nu vom putea împiedica hârtia să respire. Așa iau naștere valurile de pe suprafața lucrării. Și mucegaiul.

Balama „V”

Când passepartout-ul nu se află în contact cu lucrarea de artă ori cu fotografia—precum în cazul înrămării pe un suport flotor cu passepartout—atunci vom monta lucrarea pe suportul din carton în loc să o atârnăm de passepartout. Când ne confruntăm cu o astfel de situație, vom realiza o  balama „V”.

Pentru a realiza o balama „V”, vom începe cu aranjarea lucrării în decupajul ferestrei passepartout-ului. După ce reușim să centrăm lucrarea, vom îndepărta fereastra și vom marca cu ajutorul unui liniar colțurile și lungimea lucrării.

 

 

 

 

După ce aliniem lucrarea după marcajele realizate anterior, o vom răsturna și vom aplica vertical o fâșie de bandă adezivă—la aproximativ 5 milimetri de colțul marcat. Astfel, jumătate din fâșia de bandă adezivă se va afla pe spatele lucrării, iar cealaltă jumătate, pe suportul de montaj. Vom continua cu aplicarea celei de-a doua fâșii în aceeași manieră cu cea precedentă, orientându-ne după celălalt colț marcat. Cea de-a doua fâșie va servi la întărirea sistemului de prindere, fixând decupajul passepartout-ului de suportul de montaj prin creerea unei articulații funcționale. La final, vom întoarce din nou lucrarea și vom așeza passepartout-ul, mascând banda adezivă.

 

 

Vom opta pentru crearea unui suport de montaj flotor pentru lucrarea sau print-ul tău atunci când obiectului înrămării i se pretează fie o expunere flotoare cu passepartout, fie o expunere flotoare cu distanțier.

Alte metode de montaj care fac parte din „familia” montajului cu balama se află la intersecția dintre tehnica de montaj și mod de expunere al obiectelor înrămate. Aceste tehnici mixte sunt montajul cu dublu passepartout și montajul cu compartimentare multiplă.

Montajul cu dublu passeparout

Montajul cu dublu passepartout se realizează prin așezarea a două passepartout-uri unul peste celălalt. În așa fel încât stratul inferior să acționeze ca un chenar decorativ în jurul lucrării de artă, oferind expunerii un plus de textură și dimensionalitate.

 

 

Montajul cu compartimentare multiplă

Dacă deții mai multe lucrări de dimensiuni mici din aceeași serie sau dacă vrei să grupezi laolaltă o serie de imagini sau obiecte cu o temă comună, o poți face optând pentru un montaj cu compartimentare multiplă. Acest tip de montaj are mai multe compartimente și îți oferă posibilitatea de a crea un colaj în jurul temei alese, într-o singură ramă.

 

 

 

 

Coș